ROMÂNIA    
JUDEŢUL TULCEA
PRIMARIA COMUNEI NUFARU
 
Str. Domnita Maria, nr. 37, comuna Nufaru, judetul Tulcea, cod postal: 827170; tel: 0240549054; fax: 0240549062; e-mail: office@primarianufaru.ro  



     

harta site: Localizare >>> Istoric

  Aşezare geografică Localităţi Istoric  

 

Comuna Nufăru - istoric



    

Satele Nufăru şi Malcoci



       

Cetatea bizantina Proslăviţa - Comuna Nufăru, Judeţul Tulcea

   NUFARU -  Alte denumiri: Prislava, Prislavăţ, până în 1908; Domniţa Maria, între 1908-1948; Ada Marinescu, între 1948-1964.
    Săpăturile arheologice au evidenţiat urme de locuire din perioada bizantină (sec. X-XIII d.Hr.). Cetatea Prislava, ridicată pe un promontoriu din apropierea braţului, a avut un rol important în desfăşurarea comerţului pe Dunăre, ea fiind distrusă în urma deselor năvăliri ale cerchezilor şi turcilor, probabil prin incendiere, deoarece arheologii au descoperit un strat gros de cenuşă, în perimetrul localităţii. Un turn al vechii cetăţi a fost degajat de pământ şi acoperit cu o construcţie cu pereţi din sticlă, chiar în centrul satului.
   Prislava este pomenită înainte de anul 970 în Cronica din Kiev , iar pe o hartă franceză din anul 1800, satul apare menţionat sub forma Grislaw, o preluare greşită de la Prislav.
În 1849 satul este pomenit de polonezul Korsak ca având 30 de case, locuite de turci şi români. După 1877 s-au realizat câteva construcţii importante, între care o şcoală (1879) şi o biserică (1885), cea din urmă adăugându-se uneia mai vechi, ridicată în 1859. Toate acestea dovedesc predominanţa elementului românesc, cel mai stabil. În 1896 populaţia număra 554 persoane, majoritatea români, şcoala avea un învăţător iar biserica un preot şi un cântreţ.
   Mai trebuie menţionat rolul prislăvenilor care au contribuit la repopularea Tulcei, după ce aceasta fusese distrusă în întregime de războiul ruso-turc din 1828-1829.
Populaţia a evoluat astfel: 571 locuitori în 1900, 792 în 1912, 851 în 1930, 778 în 1948, 1303 în 1956, 1245 în 1966, 1419 în 1977, 1072 în 1992 şi 1062 în 2002, toţi români.

   MALCOCI- La începutul sec. XIX, o colonie germană condusă de Ignatz Hoffart, venită din Rusia, a pus temeliile aşezării. În timpul războiului ruso-turc din 1855, conducătorul coloniei a fost ucis de turci, dar etnicii germani au rămas încă multă vreme în localitate, ei fiind responsabili de ridicarea bisericii (1883) şi a şcolii (1891). Paralel cu ei, în sat s-au stabilit şi locuitori români şi de alte etnii, care au suplinit o parte din golul lăsat de germani, în jurul anului 1900. În anul 1883, prin strădania prefectului de la acea vreme, Paul Stănescu, a inceput construirea  primăriei. În 1896 se înregistrau 652 locuitori, în majoritate germani, pe lîngă ei trăind şi bulgari, ruşi şi români.
   Populaţia a evoluat astfel: 685 locuitori în 1900, 862 în 1912, 934 în 1930, 802 în 1948, 1075 în 1956, 1111 în 1966, 1364 în 1977, 1077 în 1992 şi 1014 în 2002. Din colonia germană de altădată au mai rămas doar 23 de urmaşi, restul populaţiei fiind de etnie română. Surprinde faptul că datele statistice înregistrau doar un rrom, deşi realitatea este cu totul alta.
   Potrivit unei legende locale, numele satului ar fi fost dat de la cel al unui turc, Mallcos, care îşi avea târla de oi pe actualul loc al satului. După rezonanţa numelui, pare a fi mai degrabă un grec, dar ne îndoim că au existat greci păstori pe aceste locuri, ştiută fiind predilecţia acestei etnii pentru comerţ şi afaceri. O altă ipoteză, destul de tentantă, porneşte de la premisa că nemţii care au fondat localitatea veneau din spaţiul slav şi ar fi botezat numele satului pornind de la aspectul reliefului, de coline joase, prima parte a cuvântului fiind considerată a proveni de la rusescul malinki = mic. Cea de-a doua parte ar putea fi cuvântul ucrainean kucea = movilă, grămadă (îngrămădire).



p1-  admin, 19-03-2012   

 

 
 
 
 
  •  Primar   •  Strategii   •  Organizare   •  Hotarari   •  Anunturi   •  Formulare   •  Stare Civila   •  Servicii   •  Informatii Financiare   •  Contact   •  Pagina de Start  •  
© 2012 Primaria Nufaru - Toate drepturile rezervate